GUYTON TRATAT de FIZIOLOGIE a OMULUI
300,00 lei
337,16 lei (-11,02%)
english version

GUYTON TRATAT de FIZIOLOGIE a OMULUI

GUYTON TRATAT de FIZIOLOGIE a OMULUI
-11%
thumbthumbthumb
Autor:
ISBN: 978-973-87261-4-7
Anul publicării: 2007
Ediția: 11
Pagini: 1152 pag., 1100 ilustratii
Format: 29 x 23 cm
Preț: 300,00 lei
337,16 lei (-11,02%)
Disponibilitate: în stoc

DESCRIERE

Guyton.. "Tratat de Fiziologie a Omului" cea mai importanta carte de fiziologie umana a lumii! - editia in limba romana! Policromie, coperta cartonata; 1152 pagini si peste 1000 de ilustratii color! Editia a 11-a a acestui tratat clasic de fiziologie a omului îsi mentine bogata traditie de prezentare a conceptelor fundamentale ale fiziologiei într-o manieră clară si captivantă. Tratatul abordează toate sistemele majore ale corpului uman si în acelasi timp pune accentul pe interactiunile dintre sisteme, homeostazie si fiziopatologie. Complet actualizată... • Noul design în policromie face informatia mai accesibilă si captivantă pentru cititor. • Peste 800 de ilustratii, inclusiv electrocardiograme, grafice, scheme si desene... dintre care mai bine de 300 sunt noi! • Reflectă cele mai recente cunostinte si concepte din spectrul fiziologiei... si în acelasi timp păstrează cu acuratete caracteristicile esentiale ale celor 10 editii precedente! • Capitole scurte, usor de citit. • Tabele pentru referinte rapide. • Aplică conceptele esentiale la exemple clinice care oglindesc situatii reale. • Abordează relatia dintre fiziopatologie si medicina clinică.
CUPRINS
PARTEA I Introducere în fiziologie: celula si fiziologie generală CAPITOLUL 1 Organizarea functională a corpului uman si controlul “mediului intern” 3 Celulele - unitătile vii ale organismului 3 Lichidul extracelular—“mediul intern” 3 Mecanismele “homeostatice” ale principalelor sisteme functionale ale organismului 4 Homeostazia 4 Sistemul de transport si distributie a lichidului extracelular - sistemul circulator sangvin 4 Originea elementelor nutritive din lichidul extracelular 5 Epurarea produsilor finali de metabolism 5 Reglarea functiilor organismului 5 Reproducerea 6 Controlul sistemelor organismului 6 Exemple de mecanisme de control 6 Caracteristici ale sistemelor de control 7 Rezumat - automatismul organismului 9 CAPITOLUL 2 Celula si functiile sale 11 Organizarea celulei 11 Structura fizică a celulei 12 Structurile membranoase ale celulei 12 Citoplasma si organitele sale 14 Nucleul 17 Membrana nucleară 17 Nucleolii si formarea ribozomilor 18 Comparatie între celula animală si formele de viată precelulare 18 Sisteme functionale celulare 19 Ingestia de către celulă—endocitoza 19 Digestia intracelulară a substantelor provenite din pinocitoză si fagocitoză — functia lizozomilor 20 Sinteza si formarea structurilor celulare de către reticulul endoplasmic si aparatul Golgi 20 Obtinerea energiei din elementele nutritive — functia mitocondriilor 22 Motilitatea celulară 24 Miscarea amiboidală 24 Cilii si miscările ciliare 24 CAPITOLUL 3 Controlul genetic al sintezei proteinelor, functiilor si reproducerii celulare 27 Localizarea genelor în nucleul celulei 27 Codul genetic 29 Codul ADN din nucleu este transferat în codul ARN din citoplasmă — transcriptia 30 Sinteza ARN 30 Asamblarea lantului de ARN din nucleotide activate prin utilizarea catenei ADN ca matrită — procesul de “transcriptie” 31 ARN-ul mesager — codonii 31 ARN-ul de transfer — anticodonii 32 ARN-ul ribozomal 33 Sinteza proteinelor la nivelul ribozomilor — procesul de “translatie” 33 Sinteza celulară a altor substante 35 Controlul expresiei genice si al activitătii biochimice celulare 35 Reglarea genetică 35 Controlul functiilor intracelulare prin reglare enzimatică 36 Rolul ADN în controlul reproducerii celulare 37 Reproducerea celulară debutează cu replicarea ADN 37 Cromozomii si replicarea acestora 38 Mitoza 38 Controlul cresterii si reproducerii celulare 39 Diferentierea celulară 40 Apoptoza — moartea celulară programată 40 Cancerul 40 PARTEA II Fiziologia membranei si a unitătii neuro-motorii CAPITOLUL 4 Transportul substantelor prin membrana celulară 45 Bariera lipidică a membranei celulare si proteinele membranare de transport 45 Difuziunea 46 Difuziunea prin membrana celulară 46 Difuziunea prin proteinele-canal si “portile” acestor canale 47 Difuziunea facilitată 49 Factori care influentează rata netă a difuziunii 50 Osmoza prin membrane cu permeabilitate selectivă —“difuziunea netă” a apei 51 “Transportul activ” al substantelor prin membrane 52 Transportul activ primar 53 Transportul activ secundar — co-transportul si contra-transportul 54 Transportul activ transcelular 55 CAPITOLUL 5 Potentiale de membrană si potentiale de actiune 57 Mecanismele fizice ale potentialelor de membrană 57 Potentiale de membrană produse datorită difuziunii 57 Măsurarea potentialului de membrană 58 Potentialul de repaus al fibrelor nervoase 59 Originea potentialului membranar normal de repaus 60 Potentialul de actiune în fibrele nervoase 61 Canale de sodiu si de potasiu reglate prin voltaj 62 Rezumatul evenimentelor care produc potentialul de actiune 64 Rolurile altor ioni în generarea potentialului de actiune 64 Initierea potentialului de actiune 65 Propagarea potentialului de actiune 65 Restabilirea gradientelor ionice de sodiu si potasiu după stingerea potentialelor de actiune — importanta metabolismului energetic 66 Faza de platou din cadrul anumitor potentiale de actiune 66 Ritmicitatea unor tesuturi excitabile — descărcarea repetitivă 67 Caracteristici speciale ale transmiterii semnalului prin tracturile nervoase 68 Excitatia — declansarea potentialului de actiune 69 “Perioada refractară” după un potential de actiune 70 Înregistrarea potentialelor membranare si a potentialelor de actiune 70 Inhibitia excitabilitătii — “stabilizatorii de membrană”si anestezicele locale 70 CAPITOLUL 6 Contractia muschiului scheletic 72 Anatomia si fiziologia muschiului scheletic 72 Fibra musculară scheletică 72 Mecanismul general al contractiei musculare 74 Mecanismul molecular al contractiei musculare 74 Caracteristicile moleculare ale filamentelor contractile 75 Efectul gradului de suprapunere al filamentelor de actină si miozină asupra tensiunii generate de muschiul care se contractă 77 Relatia între viteza de contractie si încărcarea musculară 78 Aspecte energetice ale contractiei musculare 78 Lucrul mecanic realizat în timpul contractiei musculare 78 Surse de energie pentru contractia musculară 79 Caracteristicile contractiei musculare în ansamblu 80 Mecanica contractiei muschiului scheletic 81 Remodelarea musculară pentru adaptarea functională 82 Rigiditatea cadaverică 83 CAPITOLUL 7 Excitatia muschiului scheletic: transmiterea neuromusculară si cuplarea excitatiei cu contractia 85 Transmiterea impulsurilor de la nivelul terminatiilor nervoase la muschii scheletici: jonctiunea neuromusculară 85 Secretia acetilcolinei la nivelul terminatiilor nervoase 85 Biologia moleculară a formării si eliberării acetilcolinei 88 Medicamente care amplifică sau blochează transmisia la nivelul jonctiunii neuromusculare 88 Miastenia gravis 89 Potentialul de actiune muscular 89 Propagarea potentialului de actiune în interiorul fibrei musculare prin intermediul “tubulilor transversi” 89 Cuplarea excitatiei cu contractia 89 Sistemul tubuli transversi – reticul sarcoplasmic 89 Eliberarea ionilor de calciu de către reticulul sarcoplasmic 90 CAPITOLUL 8 Contractia si excitatia muschiului neted 92 Contractia muschiului neted 92 Tipuri de muschi neted 92 Mecanismul contractil al muschiului neted 93 Reglarea contractiei de către ionii de calciu 95 Controlul nervos si hormonal al contractiei muschiului neted 95 Jonctiunile neuromusculare ale muschiului neted 95 Potential de membrană si potentiale de actiune în muschiul neted 96 Capacitatea factorilor tisulari locali si a hormonilor de a produce contractia muschiului neted în absenta potentialelor de actiune 98 Sursa ionilor de calciu care declansează contractia (1) spatiul extracelular si (2) reticulul sarcoplasmic 99 PARTEA III Cordul CAPITOLUL 9 Muschiul cardiac; functia de pompă a inimii si functia valvelor cardiace 103 Fiziologia muschiului cardiac 103 Anatomia functională a muschiului cardiac 103 Potentialele de actiune în muschiul cardiac 104 Ciclul cardiac 106 Diastola si sistola 106 Relatia dintre electrocardiogramă si ciclul cardiac 107 Functia de pompă primară a atriilor 107 Functia de pompă a ventriculilor 108 Functia valvelor 109 Curba presiunii aortice 109 Relatia zgomotelor cardiace cu ciclul cardiac 109 Debitul bătaie al cordului 110 Analiza grafică a pompei ventriculare 110 Energia chimică necesară contractiei cardiace: utilizarea oxigenului de către cord 111 Reglarea functiei de pompă a inimii 111 Reglarea intrinsecă a activitătii cardiace — mecanismul Frank-Starling 111 Efectul ionilor de potasiu si calciu asupra functiei cardiace 113 Efectul temperaturii asupra functiei cardiace 114 Cresterea sarcinii presiunii arteriale (până la o anumită limită) nu scade debitul cardiac 114 CAPITOLUL 10 Excitatia ritmică a cordului 116 Sistemul specializat excitoconductor al inimii 116 Nodulul sinusal (sinoatrial) 116 Căile internodale si transmiterea impulsului cardiac prin atrii 118 Nodulul atrioventricular si întârzierea conducerii impulsului de la atrii la ventriculi 118 Transmiterea rapidă în sistemul ventricular Purkinje 119 Transmiterea impulsului cardiac în muschiul ventricular 119 Propagarea impulsului cardiac prin cord în rezumat 120 Controlul excitatiei si al conducerii intracardiace 120 Functia de pacemaker a nodulului sinusal 120 Rolul sistemului Purkinje în producerea contractiilor sincrone ale muschiului ventricular 121 Controlul ritmicitătii cardiace si al conducerii impulsului prin nervii cardiaci: nervii simpatici si parasimpatici 121 CAPITOLUL 11 Electrocardiograma normală 123 Caracteristicile electrocardiogramei normale 123 Unde de depolarizare versus unde de repolarizare 123 Relatia contractiei atriale si ventriculare cu undele electrocardiogramei 125 Voltajul si calibrarea dependentă de timp a electrocardiogramei 125 Metode de înregistrare a electrocardiogramei 126 Înregistrarea cu penită 126 Fluxul curentului de-a lungul cordului în timpul ciclului cardiac 126 Înregistrarea potentialelor electrice dintr-o masă partial depolarizată a muschiului cardiac sincitial 126 Fluxul pericardiac al curentilor electrici la nivelul toracelui 126 Derivatiile electrocardiografice 127 Trei derivatii bipolare ale membrelor 127 Derivatiile toracice (derivatii precordiale) 129 Derivatiile unipolare augmentate ale membrelor 129 CAPITOLUL 12 Interpretarea electrocardiografică a afectiunilor muschiului cardiac si a anomaliilor fluxului coronar: analiza vectorială 131 Principiile analizei vectoriale a electrocardiogramei 131 Uitilizarea vectorilor pentru a reprezenta potentialele electrice 131 Directia vectorului este indicată prin valoarea exprimată în grade 131 Axul corespondent fiecărei derivatii bipolare standard si fiecărei derivatii unipolare a membrelor 132 Analiza vectorială a potentialelor înregistrate în diferite derivatii 133 Analiza vectorială a electrocardiogramei normale 134 Vectorii care apar la intervale succesive în cursul depolarizării ventriculilor — complexul QRS 134 Electrocardiograma în cursul repolarizării — unda T 134 Depolarizarea atriilor — unda P 136 Vectocardiograma 136 Axa electrică medie a complexului ventricular QRS si semnificatia acesteia 137 Determinarea axei electrice prin analiza derivatiilor standard înregistrate electrocardiografic 137 Stări patologice ventriculare care conduc la devierea axei electrice 138 Afectiuni care conduc la voltaje anormale ale complexului QRS 140 Voltajul crescut în derivatiile bipolare standard ale membrelor 140 Scăderea voltajului electrocardiogramei 140 Cresterea duratei complexelor QRS si aspecte bizare ale acestora 141 Prelungirea duratei complexului QRS ca urmare a hipertrofiei sau dilatării cardiace 141 Prelungirea duratei complexului QRS ca urmare a blocului sistemului Purkinje 141 Tulburări care conduc la complexe QRS bizare 141 Curentul de leziune 141 Efectul curentului de leziune asupra complexului QRS 141 Punctul J — potentialul de referintă zero pentru analiza curentului de leziune 142 Ischemia coronară reprezintă o cauză a potentialului de leziune 143 Anomalii ale undei T 145 Efectul conducerii lente a undei de depolarizare asupra caracteristicilor undei T 145 Scurtarea depolarizării în portiuni ale miocardului ventricular reprezintă o cauza a anomaliilor undei T 145 CAPITOLUL 13 Aritmiile cardiace si interpretarea electrocardiografică a acestora 147 Tulburările de ritm sinusal 147 Tahicardia 147 Bradicardia 147 Aritmia sinusală 148 Tulburări de ritm generate prin blocarea impulsurilor cardiace de-a lungul căilor de conducere intracardiace 148 Blocul sinoatrial 148 Blocul atrioventricular 148 Blocul atrioventricular incomplet 149 Blocul intraventricular incomplet — alternanta electrică a ritmului cardiac 150 Contractiile premature 150 Contractiile atriale premature 150 Contractiile premature de la nivelul nodulului A-V sau al fasciculului A-V 150 Contractiile ventriculare premature 151 Tahicardia paroxistică 151 Tahicardia paroxistică atrială 152 Tahicardia paroxistică ventriculară 152 Fibrilatia ventriculară 152 Fenomenul de reintrare — “circulatia repetată a impulsurilor” stă la baza fibrilatiei ventriculare 153 Mecanismul de reactie în lant al fibrilatiei 153 Electrocardiograma în fibrilatia ventriculară 154 Defibrilarea electrică a ventriculilor 154 Masajul cardiac (resuscitarea cardiopulmonară) ca metodă auxiliară defibrilării 155 Fibrilatia atrială 155 Flutterul atrial 156 Stopul cardiac 156 PARTEA IV Circulatia CAPITOLUL 14 Circulatia sângelui; presiunea, fluxul si rezistenta ca notiuni de fizică medicală 161 Caracteristicile fizice ale circulatiei 161 Teoria de bază a functiei circulatorii 163 Interrelatiile dintre presiune, flux si rezistentă 164 Fluxul sangvin 164 Presiunea sangvină 166 Rezistenta la fluxul sangvin 167 Efectele presiunii arteriale asupra rezistentei vasculare si asupra fluxului sangvin tisular 170 CAPITOLUL 15 Distensibilitatea vasculară si rolurile sistemelor arterial si venos 171 Distensibilitatea vasculară 171 Complianta vasculara (sau capacitanta vasculară) 171 Curbele volum-presiune ale circulatiilor arterială si venoasă 172 Pulsatiile presionale arteriale 173 Transmiterea pulsatiilor presionale la arterele periferice 174 Metode clinice de determinare a presiunii sistolice si a celei diastolice 175 Venele si rolurile acestora 176 Presiunile venoase — presiunea atrială dreaptă (presiunea venoasă centrală) si presiunile venoase periferice 176 Rolul de rezervor sangvin al venelor 179 CAPITOLUL 16 Microcirculatia si sistemul limfatic: schimbul lichidian la nivel capilar, lichidul interstitial si fluxul limfatic 181 Structura microcirculatiei si a sistemului capilar 181 Fluxul sangvin prin capilare — vasomotricitatea 182 Functia ponderată a sistemului capilar 183 Schimbul de apă, substante nutritive si alte molecule între sânge si lichidul interstitial 183 Difuziunea prin membrana capilară 183 Interstitiul si lichidul interstitial 184 Filtrarea lichidiană prin capilare este conditionată de presiunile hidrostatică si coloid-osmotică, precum si de coeficientul de filtrare capilară 185 Presiunea hidrostatică la nivel capilar 186 Presiunea hidrostatică a lichidului interstitial 187 Presiunea coloid-osmotică a plasmei 188 Presiunea coloid-osmotică a lichidului interstitial 188 Schimbul lichidian prin membrana capilară 189 Echilibrul Starling în cazul schimbului capilar 189 Sistemul limfatic 190 Ductele limfatice din organism 190 Formarea limfei 191 Rata fluxului limfatic 192 Rolul sistemului limfatic în reglarea concentratiei proteice a lichidului interstitial, în reglarea volumului lichidului interstitial si a presiunii lichidului interstitial 193 CAPITOLUL 17 Controlul local si umoral al fluxului sangvin tisular 195 Controlul local al fluxului sangvin ca răspuns la necesitătile tisulare 195 Mecanismele de control ale fluxului sangvin 196 Reglarea pe termen scurt a fluxului sangvin local 196 Reglarea pe termen lung a fluxului sangvin 200 Dezvoltarea circulatiei colaterale — un fenomen al reglării pe termen lung a fluxului sangvin local 201 Controlul umoral al circulatiei 201 Agenti vasoconstrictori 201 Agenti vasodilatori 202 Rolul ionilor si al altor factori chimici în controlul vascular 202 CAPITOLUL 18 Rolul sistemului nervos în reglarea circulatiei si controlul rapid al presiunii arteriale 204 Reglarea circulatiei pe cale nervoasă 204 Sistemul nervos autonom 204 Rolul sistemului nervos în controlul rapid al presiunii arteriale 208 Cresterea presiunii arteriale în timpul efortului fizic si al altor situatii de stres 208 Mecanisme reflexe pentru mentinerea presiunii arteriale normale 209 Răspunsul sistemului nervos central la ischemie — controlul presiunii arteriale de către centrul vasomotor cerebral ca răspuns la reducerea fluxului sangvin cerebral 212 Caracteristici speciale ale controlului nervos al presiunii arteriale 213 Rolul muschilor scheletici si al inervatiei acestora în cresterea debitului cardiac si a presiunii arteriale 213 Undele respiratorii ale presiunii arteriale 214 Undele “vasomotorii” ale presiunii arteriale — oscilatia mecanismelor de control reflex al presiunii 214 CAPITOLUL 19 Rolul dominant al rinichiului în reglarea pe termen lung a tensiunii arteriale si în hipertensiune: sistemul integrat pentru controlul presiunii 216 Sistemul reno–vascular pentru reglarea presiunii arteriale 216 Cuantificarea diurezei de presiune ca element fundamental al controlului presiunii arteriale 217 Hipertensiunea (presiunea sangvină crescută) cronică este determinată de alterarea excretiei lichidiene la nivel renal 220 Sistemul renină-angiotensină: rolul său în controlul presiunii arteriale si în hipertensiune 223 Componentele sistemului renină-angiotensină 223 Tipuri de hipertensiune în care este implicată angiotensina: hipertensiunea cauzată de tumori secretante de renină sau de injectarea de angiotensină II 226 Alte tipuri de hipertensiune cauzate de asocierea dintre încărcarea de volum si vasoconstrictie 227 “Hipertensiunea primară (esentială)” 228 Rezumatul sistemului integrat pentru reglarea presiunii arteriale 230 CAPITOLUL 20 Debitul cardiac, întoarcerea venoasă si reglarea acestora 232 Valorile normale ale debitului cardiac în repaus si în perioade de activitate 232 Controlul debitului cardiac de către întoarcerea venoasă — rolul mecanismului cardiac Frank-Starling 232 Reglarea debitului cardiac reprezintă suma reglării fluxului sangvin local la nivelul tuturor tesuturilor organismului — metabolismul tisular reglează în cea mai mare parte fluxul sangvin local 233 Există o limită a debitului cardiac care poate fi atinsă de cord 234 Care este rolul sistemului nervos în reglarea debitului cardiac? 235 Cresteri si scăderi patologice ale debitului cardiac 236 Cresterea debitului cardiac este cauzată de scăderea rezistentei periferice totale 236 Scăderea debitului cardiac 237 Analiza cantitativă riguroasă a reglării debitului cardiac 237 Curbele debitului cardiac utilizate pentru analiza cantitativă 237 Curbele întoarcerii venoase 238 Analiza debitului cardiac si a presiunii atriale drepte utilizând simultan curbele debitului cardiac si ale întoarcerii venoase 241 Metode pentru măsurarea debitului cardiac 243 Debitul cardiac pulsatil măsurat cu ajutorul unui fluxmetru electromagnetic sau ultrasonic 243 Măsurarea debitului cardiac prin metoda Fick 244 Metoda dilutiei indicatorului pentru măsurarea debitului cardiac 244 CAPITOLUL 21 Fluxul sangvin muscular si debitul cardiac în timpul activitătii fizice; circulatia coronariană si boala cardiacă ischemică 246 Fluxul sangvin în muschii scheletici si reglarea acestuia în timpul activitătii fizice 246 Rata fluxului sangvin muscular 246 Reglarea fluxului sangvin în muschii scheletici 247 Mecanismele globale de adaptare circulatorie în timpul activitătii fizice 247 Circulatia coronariană 249 Anatomia functională a sistemului coronarian 249 Fluxul sangvin coronarian normal 249 Reglarea fluxului sangvin coronarian 250 Caracteristici speciale ale metabolismului miocardic 251 Boala cardiacă ischemică 252 Cauze ale decesului după ocluzia coronariană acută 253 Etapele recuperării după infarctul miocardic acut 254 Functionarea cordului după recuperarea post-infarct miocardic acut 255 Durerea în boala cardiacă coronariană 255 Tratamentul chirurgical al bolii coronariene 256 CAPITOLUL 22 Insuficienta cardiacă 258 Dinamica circulatorie în insuficienta cardiacă 258 Efectele acute ale insuficientei cardiace moderate 258 Faza cronică a insuficientei cardiace — retentia lichidiană contribuie la compensarea debitului cardiac 259 Rezumatul modificărilor care se produc după insuficienta cardiacă acută — “insuficienta cardiacă compensată” 260 Dinamica insuficientei cardiace severe — insuficienta cardiacă decompensată 260 Insuficienta cardiacă unilaterală stângă 262 Insuficienta cardiacă cu debit scăzut — socul cardiogen 262 Edemul la pacientii cu insuficientă cardiacă 263 Rezerva cardiacă 264 Metodă grafică (cantitativă) pentru analiza insuficientei cardiace 265 CAPITOLUL 23 Valvele cordului si zgomotele cardiace; dinamica defectelor valvulare si a bolilor cardiace congenitale 269 Zgomotele cardiace 269 Zgomotele cardiace normale 269 Leziunile valvulare 271 Anomalii ale dinamicii circulatorii în cadrul afectiunilor valvulare cardiace 272 Dinamica circulatorie în stenoza aortică si în insuficienta aortică 272 Dinamica stenozei mitrale si a insuficientei mitrale 273 Dinamica circulatorie în timpul activitătii fizice la pacientii cu leziuni valvulare 273 Anomalii ale dinamicii circulatorii în cadrul defectelor cardiace congenitale 274 Persistenta canalului arterial — sunt stânga-dreapta 274 Tetralogia Fallot — sunt dreapta-stânga 274 Cauzele malformatiilor congenitale 276 Rolul circulatiei extracorporale în chirurgia cardiacă 276 Hipertrofia cardiacă în afectiunile valvulare si în bolile cardiace congenitale 276 CAPITOLUL 24 Socul circulator si bazele fiziologice ale tratamentului acestuia 278 Explicatia fiziologică a cauzelor socului 278 Socul circulator determinat de scăderea debitului cardiac 278 Socul circulator produs fără scăderea debitului cardiac 278 Cum se modifică presiunea arterială în socul circulator? 279 Leziunile tisulare sunt consecinta finală a socului circulator, indiferent de etiologie 279 Stadiile socului 279 Socul hipovolemic — socul hemoragic 279 Relatia dintre volumul sangvin pierdut, debitul cardiac si presiunea arterială 279 Socul hemoragic progresiv si non-progresiv 280 Socul ireversibil 284 Socul hipovolemic secundar pierderii de plasmă 284 Socul hipovolemic secundar unui traumatism 285 Socul neurogen — cresterea capacitătii vasculare 285 Socul anafilactic si socul histaminic 285 Socul septic 286 Fiziologia tratamentului socului 286 Terapia de substitutie 286 Tratamentul socului cu medicamente simpatomimetice — uneori este util, alterori nu 287 Alte metode de tratament 287 Stopul circulator 287 Efectul stopului circulator asupra creierului 287 PARTEA V Fluidele corpului si rinichii CAPITOLUL 25 Compartimentele lichidiene ale organismului: lichidele extracelular si intracelular; lichidul interstitial si edemul 291 Aportul si eliminarea de lichid sunt egale în conditii normale 291 Aportul zilnic de apă 291 Pierderea zilnică de apă din organism 291 Compartimentele lichidiene ale organismului 292 Compartimentul lichidului intracelular 293 Compartimentul lichidului extracelular 293 Volumul sangvin 293 Compozitia lichidelor extracelular si intracelular 293 Compozitia ionică a plasmei este similară cu cea a lichidului interstitial 293 Constituenti importanti ai lichidului intracelular 295 Măsurarea volumului diferitelor compartimente lichidiene ale organismului — principiul dilutiei substantei indicatoare 295 Determinarea volumelor compartimentelor lichidiene specifice ale organismului 295 Reglarea schimburilor lichidiene si a echilibrului osmotic între lichidele intracelular si extracelular 296 Principiile de bază ale osmozei si presiunea osmotică 296 Între lichidele intracelular si extracelular este mentinut echilibrul osmotic 298 Volumul si osmolaritatea lichidelor extracelular si intracelular în stări patologice 299 Efectul adăugării de solutie salină la lichidul extracelular 299 Glucoza si alte solutii administrate pentru sustinerea nutritivă a organismului 301 Afectiuni clinice secundare tulburărilor de reglare a volumului lichidian: hiponatremia si hipernatremia 301 Cauzele hiponatremiei: excesul de apă sau pierderea de sodiu 301 Cauzele hipernatremiei: pierderile hidrice sau excesul de sodiu 302 Edemul: excesul de lichid la nivel tisular 302 Edemul intracelular 302 Edemul extracelular 302 Rezumatul cauzelor edemului extracelular 303 Mecanisme de sigurantă care în mod normal previn instalarea edemului 304 Lichidele din “spatiile potentiale” ale organismului 305 CAPITOLUL 26 Formarea urinei: I. Filtrarea glomerulară, fluxul sangvin renal si controlul acestora 307 Rolurile multiple ale rinichilor în homeostazie 307 Anatomia functională a rinichilor 308 Organizarea generală a rinichilor si a tractului urinar 308 Aportul sangvin renal 309 Nefronul reprezintă unitatea functională a rinichiului 310 Mictiunea 311 Anatomia functională si conexiunile neurale ale vezicii urinare 311 Transportul urinei prin uretere de la rinichi la vezica urinară 312 Inervatia vezicii urinare 312 Umplerea vezicii urinare si tonusul peretelui vezical; cistometrograma 312 Reflexul de mictiune 313 Facilitarea sau inhibitia mictiunii de către creier 313 Tulburări de mictiune 313 Urina se formează prin filtrare glomerulară, reabsorbtie tubulară si secretie tubulară 314 Filtrarea, reabsorbtia si secretia diferitelor substante 315 Filtrarea glomerulară — prima etapă a procesului de formare a urinei 316 Compozitia filtratului glomerular 316 RFG reprezintă aproximativ 20% din fluxul plasmatic renal 316 Membrana glomerulară 316 Factorii determinanti ai RFG 317 RFG creste direct proportional cu cresterea coeficientului de filtrare glomerulară 318 Cresterea presiunii hidrostatice în capsula Bowman determină reducerea RFG 318 Cresterea presiunii coloid-osmotice în capilarele glomerulare determină scăderea RFG 318 Cresterea presiunii hidrostatice glomerulare determină cresterea RFG 319 Fluxul sangvin renal 320 Fluxul sangvin renal si consumul de oxigen 320 Factorii determinanti ai fluxului sangvin renal 320 Fluxul sangvin prin vasele drepte din medulara renală este foarte scăzut comparativ cu fluxul sangvin din corticala renală 321 Controlul fiziologic al filtrării glomerulare si al fluxului sangvin renal 321 Activarea sistemului nervos simpatic determină scăderea RFG 321 Controlul circulatiei renale de către hormoni si autacoizi 322 Autoreglarea RFG si a fluxului sangvin renal 323 Autoreglarea RFG este importantă pentru prevenirea variatiilor extreme ale excretiei renale 323 Rolul mecanismului de feedback tubulo-glomerular în autoreglarea RFG 323 Autoreglarea miogenă a fluxului sangvin renal si a RFG 325 Alti factori care determină cresterea fluxului sangvin renal si a RFG: aportul crescut de proteine si hiperglicemia 325 CAPITOLUL 27 Formarea urinei: II. Procesarea tubulară a filtratului glomerular 327 Reabsorbtia si secretia tubulară 327 Reabsorbtia tubulară este selectivă si importantă din punct de vedere cantitativ 327 Procesul de reabsorbtie tubulară se realizează atât prin mecanisme de transport pasiv cât si activ 328 Transportul activ 328 Reabsorbtia pasivă a apei prin mecanism osmotic este cuplată în principal cu reabsorbtia sodiului 332 Reabsorbtia ionilor de clor, a ureei si a altor solvati prin difuziune pasivă 332 Reabsorbtia si secretia la nivelul diferitelor segmente ale nefronului 333 Reabsorbtia în tubulii proximali 333 Transportul solvatilor si al apei la nivelul ansei Henle 334 Tubulul distal 336 Portiunea terminală a tubulului distal si segmentul cortical al tubulului colector 336 Ductul colector medular 337 Privire de ansamblu asupra concentratiilor diferitelor tipuri de solvati înregistrate în fiecare segment tubular 338 Reglarea reabsorbtiei tubulare 339 Echilibrul glomerulo-tubular — capacitatea tubulilor renali de a creste rata reabsorbtiei ca răspuns la cresterea încărcării tubulare 339 Fortele fizice care actionează în capilarele peritubulare si în lichidul interstitial 339 Efectul presiunii arteriale asupra debitului urinar — mecanismele natriurezei de presiune si ale diurezei de presiune 341 Controlul hormonal al reabsorbtiei tubulare 342 Activarea sistemului nervos simpatic determină cresterea reabsorbtiei ionilor de sodiu 343 Utilizarea metodelor de clearance pentru cuantificarea functiei renale 343 Clearance-ul inulinei poate fi utilizat pentru estimarea RFG 344 Clearance-ul creatininei si concentratia plasmatică a creatininei sunt parametri utilizati pentru estimarea RFG 344 Clearance-ul PAH poate fi utilizat pentru estimarea fluxului plasmatic renal 345 Fractiunea de filtrare se calculează prin împărtirea RFG la fluxul plasmatic renal 346 Calculul reabsorbtiei sau secretiei tubulare cu ajutorul valorilor diferitelor tipuri de clearance 346 CAPITOLUL 28 Reglarea osmolaritătii extracelulare si a concentratiei extracelulare a sodiului 348 Rinichii excretă excesul de apă prin formarea unei urine diluate 348 Concentratia urinei este controlată de hormonul antidiuretic 348 Mecanismele renale cu rol în excretia urinei diluate 349 Rinichii conservă apa prin excretia unei urine concentrate 350 Volumul urinar obligatoriu 350 Conditii necesare pentru concentrarea urinei — nivelul crescut de ADH si un mediu hiperosmotic la nivelul zonei medulare renale 350 Lichidul interstitial din medulara renală este mentinut hiperosmotic prin functionarea mecanismului prin contracurent 351 Rolul tubulului distal si al ductelor colectoare în excretia unei urine concentrate 352 Ureea contribuie la mentinerea hiperosmolaritătii interstitiului medularei renale si la formarea unei urine concentrate 353 Schimburile prin contracurent din vasele drepte contribuie la mentinerea iperosmolaritătii zonei medulare renale 354 Privire de ansamblu asupra mecanismului de concentrare a urinei si asupra variatiilor osmolaritătii în diferite segmente tubulare renale 355 Cuantificarea gradului de dilutie si de concentrare a urinei: “apa liberă” si clearance-ul osmolar 357 Tulburările procesului de concentrare a urinei 357 Controlul osmolaritătii lichidului extracelular si al concentratiei extracelulare a sodiului 358 Estimarea osmolaritătii plasmatice cu ajutorul concentratiei plasmatice a sodiului 358 Mecanismul de feedback osmoreceptori - hormon antidiuretic 358 Sinteza ADH în nucleii hipotalamici supraoptic si paraventricular si eliberarea ADH la nivelul neurohipofizei 359 Scăderea presiunii arteriale si/sau scăderea volemiei activează reflexe cardiovasculare care determină eliberarea de ADH 360 Ponderea reflexelor cardiovasculare si a cresterii osmolaritătii în stimularea secretiei de ADH 360 Alti stimuli care contribuie la reglarea secretiei de ADH 360 Rolul setei în controlul osmolaritătii lichidului extracelular si al concentratiei extracelulare a ionilor de sodiu 361 Centrii nervosi cu rol în controlul senzatiei de sete 361 Factorii care stimulează senzatia de sete 361 Ingestia de apă este declansată la o valoare prag a osmolaritătii 362 Mecanismul osmoreceptori-ADH si mecanismele de reglare a setei actionează în mod integrat si astfel controlează concentratia sodiului extracelular si osmolaritatea lichidului extracelular 362 Rolul angiotensinei II si al aldosteronului în controlul osmolaritătii lichidului extracelular si a concentratiei extracelulare a sodiului 362 Mecanismul care reglează apetitul pentru sare este important pentru controlul volumului lichidului extracelular si al concentratiei extracelulare a sodiului 363 CAPITOLUL 29 Reglarea renală a nivelului ionilor, de potasiu, calciu, fosfat si magneziu; actiunile integrate ale mecanismelor renale pentru controlul volemiei si volumului lichidului extracelular 365 Reglarea excretiei de potasiu si a concentratiei extracelulare a ionilor de potasiu 365 Reglarea distributiei interne a potasiului 366 Privire de ansamblu asupra excretiei renale de potasiu 367 Secretia de potasiu la nivelul celulelor principale din tubulii distali si din segmentele corticale ale tubulilor colectori 367 Rezumatul factorilor care reglează secretia de potasiu: concentratia plasmatică a potasiului, aldosteronului, fluxul lichidului tubular si concentratia ionilor de hidrogen 368 Controlul excretiei renale de calciu si al concentratiei extracelulare a ionilor de calciu 371 Controlul excretiei renale de calciu 372 Reglarea excretiei renale de ioni fosfat 372 Controlul excretiei renale de magneziu si al concentratiei extracelulare a ionilor de magneziu 373 Actiunea integrată a mecanismelor care controlează volumul lichidului extracelular 373 În conditii normale excretia si aportul de sodiu sunt egale 373 Excretia de sodiu este controlată prin modificarea ratei de filtrare glomerulară sau a ratei de reabsorbtie tubulară a sodiului 374 Importanta natriurezei de presiune si a diurezei de presiune în mentinerea homeostaziei sodiului si a echilibrului lichidian 374 Natriureza si diureza de presiune sunt componente cheie ale mecanismelor de feedback care controlează volumele compartimentelor lichidiene ale organismului si presiunea arteriala nou-născutului 1042 Cresterea si dezvoltarea functională a fătului 1042 Dezvoltarea diferitelor organe si sisteme 1042 Adaptarea fătului la viata extrauterină 1044 Initierea respiratiei 1044 Modificările circulatorii la nastere 1045 Aspecte ale nutritiei nou-născutului 1047 Probleme functionale speciale ale nou-născutului 1047 Sistemul respirator 1047 Circulatia 1047 Echilibrul hidric, acido-bazic si functia renală 1048 Functia hepatică 1048 Digestia, absorbtia si metabolizarea substantelor nutritive; principii de nutritie 1048 Imunitatea 1049 Tulburări endocrinologice 1049 Probleme speciale determinate de prematuritate 1050 Imaturitatea nou-născutului prematur 1050 Instabilitatea sistemelor de reglare a homeostaziei la nou-născutul prematur 1050 Riscul aparitiei cecitătii ca urmare a administrării la prematur a terapiei cu oxigen în exces 1051 Cresterea si dezvoltarea copilului 1051 Dezvoltarea comportamentală 1052 PARTEA XV Fiziologie sportivă CAPITOLUL 84 Fiziologie sportivă 1055 Muschii si efortul fizic sportiv 1055 Forta, puterea si rezistenta musculară 1055 Sistemele metabolice ale muschiului în conditii de efort fizic sportiv 1056 Sistemul fosfocreatină-creatină 1057 Substantele nutritive consumate în cadrul activitătii musculare 1059 Efectul antrenamentului sportiv asupra muschilor si asupra performantei musculare 1060 Respiratia în efortul fizic sportiv 1061 Sistemul cardiovascular în efortul fizic sportiv 1062 Căldura corporală în efortul fizic sportiv 1065 Lichidele corpului si clorura de sodiu în efortul fizic sportiv 1065 Medicamentele si sportivii 1065 Conditia fizică bună prelungeste viata 1066 Index
GUYTON TRATAT de FIZIOLOGIE a OMULUI
Preț: 337,16 300,00 lei
+
FIZIOPATOLOGIE
Preț: 115,50 lei
Preț total pachet: 452,66 415,50 lei

REVIEW-URI

Rating general
4.7
13 review-uri
5 stele
9
4 stele
4
3 stele
0
2 stele
0
1 stea
0
Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs
scrie un review
5

Cred ca este una din cele mai bune tratate!

Explicatiile si ilustratiile sunt foarte bine ordonate! O carte de nota zece!
4

Guyton

Folosesc Guytonul la fiecare capitol pe care il studiez, si il recomand cu tuturor studentilor. Are explicatii ce depasesc sfera manualului de curs ce este destul de slab realizat. Acest tratat de fiziologie relateaza intr-un mod mult mai explicit toate detaliile pe care un student trebuie sa le stie atat pentru examenul de fiziologie cat si pentru cariera de viitor medic. In aceasta privinta acord 5 stelute. In ceea ce priveste legarea, cartea lasa de dorit, atat la biblioteca precum si cartile diferitilor colegi desprinzandu-se foarte repede de la cotor. Spre exemplu, desi atlasul de anatomie Netter este folosit la fel de frecvent precum Guytonul nu exista nici macar o carte cu vreo pagina desprinsa. Acest fapt trebuie sa dea de gandit tipografiei care a legat cartea. In aceasta privinta nu pot da decat 2 stelute. Pretul desi pare exorbitant, se merita din plin. Va doresc tuturor sa-l utilizati cu aceeasi placere ca si mine. :D
Stefan.
Volumul in cauza produs de Callisto nu are probleme de legatorie. Cel mai probabil sunteti in posesia unui volum contrafacut (piratat) de calitate modesta...
Comentariul așteaptă moderarea. Afișează comentariul.
5

GUYTON TRATAT de FIZIOLOGIE a OMULUI.

Opera de arta!!!
5
Sunt un student din an terminal. Mi-a folosit in toti anii aceasta carte foarte buna. O recomand cu caldura! 
4
Fiziologia de Guyton contine explicatii detaliate, ilustratii extrem de clare si utile iar organizarea pe aparate si sisteme usureaza foarte mult gasirea rapida a informatiei. L-am evaluat cu 4 stele pentru ca prefer Ganong ed. 22 (2005) pentru studiul fiziologiei - mult mai succint si de acelasi calitate cu Guyton - si folosesc Guyton doar ca referinta, pentru detalii.
4
Am folosit-o la aproape fiecare materie. E o carte de baza in biblioteca oricarui medicinist. I-am dat 4 stelute pentru ca mai are unele greseli de exprimare la traducerea in romana, dar te duce capul sa intelegi ce a vrut sa zica autorul. La urmatoarea editie ar trebui verificate unele fraze. 
5
Medicina la nivel de arta... Merita toti banii
4
o carte foarte buna ca si continut insa legarea lasa de dorit. impreuna cu mai multi colegi am cumparat cateva exemplare la sfarsitul anului trecut si [[nota bene pentru tipografie]] prima fascicula a cartii se desprinde din cotor. Acord 5 pentru continut si ilustratii dar trebuie rezolvata problema de copertare, ceea ce atrage cu sine un 1 pentru cei care s-au ocupat de partea aceasta.
Pagina: 12
Created in 4.7351 sec